“E ziua ta, mamico,
In dar ti-am adus inima
Si crede-ma, mamico,
Un dar mai frumos nu se putea.

Am vrut sa-ti culeg o floare,
Un mic ghiocel frumos,
Dar pana la urma moare
Si cui e de folos?

Am vrut sa-ti culeg stelute,
Sa-ti fac un frumos colier,
Dar cine nu stie oare
Ca in zori stelutele pier?

Am vrut sa-ti culeg o raza
De soare, sa-ti prind in par,
Dar tu stralucesti mai tare
De dragoste si dor!”

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

“Scriu astazi prima scrisoare
Si tare mandru mai sunt.
Am pus o raza de soare
Si-o floare-n orice cuvant.
Tie maicuta iubita
Prima scrisoare iti scriu,
Mama, esti cea mai buna
Din intreaga lume,
Mama, tu mi-ai dat viata
Si mi-ai dat un nume,
Din zorii diminetii
Tu imi veghezi drumul vietii,
Chiar si o pozna de fac cumva
Tu nu te poti supara.
Mama, vreau sa cresc mare
Sa te bucuri si tu
Mandra sa spui mereu
Copilul acesta minunat e al meu”.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Mama – Nina Casian

“M-a crescut mama in poala
Din leagan si pan’ la scoala.
Zile-ntregi ai nopţi la randul
Mi-a vegheat somnul si gandul.

M-a invatat sa ganguresc,
Sa spun mama, sa zambesc,
M-a invatat apoi, prin casa
Primii pasi pana la masa.

M-ai invatat ca sa nu mint,
M-ai invatat sa nu m-alint.
Sa nu stiu ce este frica,
Toate m-a-nvatat mamica.

Mama buna, mama draga,
Te-as iubi o viata-ntreaga.
Pentru tot ce ai făcut,
Pentru ca tu m-ai crescut.”

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Mama – Nicolae Labis

“N-am mai trecut de mult prin sat si-mi spune
Un om ce de pe-acasa a venit
Cum c-a-nflorit la noi malinul
Si c-ai albit, mamuca, ai albit.
Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava.
Eu nu stiu cum sa cred atatea vesti,
Când din scrisori eu vad precum matale
Din zi în zi mereu intineresti.”

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Mama – George Cosbuc

“In vaduri ape repezi curg
Si vuiet dau in cale,
Iar plopi in umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se-mpletesc
Carari ce duc la moara –
Acolo, mama, te zaresc
Pe tine-ntr-o cascioara.

Tu torci. Pe vatra veche ard,
Pocnind din vreme-n vreme,
Trei vreascuri rupte dintr-un gard.
Iar flacara lor geme:
Clipeste-abia din cand in cand
Cu stingerea-n bataie,
Lumini cu umbre-amestecand
Prin colturi de odaie.

Cu tine doua fete stau
Si torc in rand cu tine;
Sunt Inca mici si tata n-au
Si George nu mai vine.
Un basm cu pajuri si cu zmei
Incepe-acum o fata,
Tu taci s-asculti povestea ei
Si stai ingandurata.

Si firul tau se rupe des,
Caci ganduri te framanta.
Spui soapte fara de-nteles,
Si ochii tai stau tanta.
Scapi fusul jos; nimic nu zici
Cand fusul se desfira…
Te uiti la el si nu-l ridici,
Si fetele se mira.

…O, nu! Nu-i drept sa te-ndoiesti!
La geam tu sari deodata,
Prin noapte-afara lung privesti –
– “Ce vezi? Intreab-o fata.
– “Nimic… Mi s-a parut asa!
Si jalea te rapune,
Si fiecare vorba-a ta
E plans de-ngropaciune.

Intr-un tarziu, neridicand
De jos a ta privire:
– “Eu simt ca voi muri-n curand,
Ca nu-mi mai sunt in fire…
Mai stiu si eu la ce gandeam?
Aveti si voi un frate…
Mi s-a parut c-aud la geam
Cu degetul cum bate.

Dar n-a fost el!… Sa-l vad venind,
As mai trai o viata.
E dus, si voi muri dorind
Sa-l vad o data-n fata.
Asa vrea poate Dumnezeu,
Asa mi-e datul sortii,
Sa n-am eu pe baiatul meu
La cap, in ceasul mortii!

Afara-i vant si e-nnorat,
Si noaptea e tarzie;
Copilele ti s-au culcat –
Tu, inima pustie,
Stai tot la vatra-ncet plangand:
E dus si nu mai vine!
S-adormi tarziu cu mine-n gand
Ca sa visezi de mine!”